sâmbătă, 12 septembrie 2015

Strigătul visării

Mă iubeşti dar îmi dai drumul să zbor spre alte culmi ; 
Ţi-e teamă că nu mă poţi păstra în siguranţă…
 Iar iubirea noastră nu are nicio şansă 
 Şi se topeşte uşor în mii de lacrimi.

 Frânturi de vise ca-n basme strigă să revină în prezent ,
 Inimile noastre se întâlnesc pentru o secundă , 
Săruturile noastre se dezmiardă atent , 
Visurile noastre se văd că o subţire undă.

Dezamăgirile apar după mii de raze . 
Vrem armonie şi ne lovim de pietre , 
Căutăm în suflet picături de miere ,
 Şi ne uităm la eternele “poze” .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu